Gâsca domestică

Gâsca domestică (Anser anser domesticus)

Clasificare științifică

• Regn: Animalia
• Încrengătură: Chordata
• Clasă: Aves
• Ordin: Anseriformes
• Familie: Anatidae
• Gen: Anser
• Specie: Anser anser domesticus

Origine și istoric Gâsca domestică (Anser anser domesticus) este o variantă domesticită a gâștii cenușii (Anser anser). Această domesticire a început acum mii de ani în Europa și Asia, fiind una dintre primele păsări domesticite de om pentru carne, ouă și pene.

Caracteristici fizice

• Dimensiuni: Gâștele domestice sunt păsări mari, cu greutăți variind între 4 și 9 kg, în funcție de rasă și sex.
• Penaj: Penajul poate varia în culori, dar cel mai frecvent este alb sau gri, cu variații intermediare.
• Cap: Capul este relativ mic în raport cu corpul, cu ochi mari și un cioc puternic, adaptat pentru hrănirea cu vegetație.
• Coada: Coada este scurtă și de obicei ascunsă de penele din jur.

Comportament și adaptabilitate Gâsca domestică este cunoscută pentru comportamentul său social și prietenos, fiind ușor de crescut în gospodării și ferme. Aceste păsări sunt rezistente la diverse condiții climatice, dar preferă zonele cu acces la apă. Sunt teritoriale și pot deveni protectoare față de pui și teritoriu.

Hrană Gâștele domestice sunt erbivore și preferă să pască iarbă, dar pot consuma și cereale, legume și diverse resturi vegetale. Este important să li se asigure o dietă echilibrată pentru a menține sănătatea și producția de ouă.

Reproducere și producție

• Ouă: Femelele încep să ouă la vârsta de 6-8 luni, producând ouă mari, de culoare albă. Producția variază, dar se situează în jur de 40-60 de ouă pe an.
• Incubare: Gâștele sunt buni clocitori, iar perioada de incubare este de aproximativ 28-30 de zile.

Durată de viață Gâștele domestice au o durată de viață medie de 10-15 ani, în funcție de condițiile de îngrijire și sănătatea generală.

Utilizare și popularitate Gâsca domestică este apreciată atât pentru carne, cât și pentru ouă și pene. Carnea este considerată o delicatesă în multe culturi, iar penele sunt folosite pentru umpluturi de perne și pilote. De asemenea, sunt crescute pentru controlul natural al buruienilor, datorită obiceiului lor de a pășuna.

Denumire populară și etimologie Gâsca domestică este adesea numită simplu “gâscă” în limbajul comun. Numele „Anser anser domesticus” reflectă legătura sa directă cu gâsca cenușie sălbatică, Anser anser, din care descinde.